Ieri si azi am intins rufe cu Ioana atirnata de mine. Am pus copilul in traista, pe umar, si am muncit ca o africanca. Am vrut sa testez sling-ul pe care l-am cumparat, nu mi l-am facut eu, desi ma gindeam ca as fi in stare sa mi-l pot face eu.
Ei, desigur, sling-urile sint o moda si un prilej de a profita de imbinarea perfecta dintre noile teorii naturiste in cresterea copiilor si marketing. Sling-urile nu sint produse de masa, nu le vei gasi niciodata in supermarket. Cel putin nu in Romania. Nu sint nici produse agreate de toata lumea. De aceea au un aer avangardist si sofisticat. Se vind prin word of mouth. Mai mult, exista o teorie intreaga care le legitimeaza si le sustine utilitatea.
Eu, pasionata de teorii si sensibila la chestiile non-conformiste, mi-am si luat unul. De fapt, inca de cind eram insarcinata m-a fascinat la un tirg de bebelusi un producator german dar pretul mi s-a parut cam mare. Am zis ca pot sa-mi fac si eu o esarfa in care sa-mi atirn copilul de umar. Dar cum am descoperit o varianta bucuresteana mai ieftina, n-am mai stat pe ginduri si am investit 
.
Experienta pina acum n-a fost pe masura asteptarilor si a investitiei. Parca Viezurele neastimparat se simtea mai bine in marsupiu, avea mai multa libertate de miscare. Plus ca e destul de greu sa cari asa un copil de 7-8 kg. Cica greutatea se distribuie pe tot spatele. Mie mi s-a distribuit mai mult pe umar, decit pe spate. Dar pentru plimbari scurte si activitati casnice, e ok. Si mai e ok pentru ca ii tine spatele drept, spre deosebire de marsupiu care cred ca e mai bun pentru copii care se tin bine, singuri, in fund. Sa vedem cum mai evoluam, daca o sa ne placa mai mult odata ce ne obisnuim sau renuntam si il dam cuiva cu bebe mic. Probabil ca pentru un copilas de o luna – doua e perfect, pentru ca poate sa si doarma asa, suspendat oblic, ca in hamac.
0 Răspunsuri to “Afro woman”